Daca vrei sa faci parte din echipa PVTV, vino la FishingSTAR.
Logo PVTV

Raul si lacul de agrement Bistrita in moarte clinica

Vesti proaste pentru pescarii bistriteni, dar in special pentru pensionarii care se delectau cu cate o partida de pescuit. Pentru cei care nu cunosc situatia dezastruoasa a raului Bistrita si a lacului de agreement,doresc sa fac o mica prezentare. Raul Bistrita Ardeleana izvoreste din m-tii Calimani, avand un traseu de aproximativ 30 km pana la confluenta cu raul Sieu, in zona localitatii Saratel. Pe cursul acestui rau, in zona localitatii Colibita s-a construit un baraj cu scop hidroenergetic, avand in acelasi timp ca destinatie si alimentarea cu apa a  municipiului Bistrita si a judetului Bistrita-Nasaud. A fost amenajat în perioada 1977-1991 avand o  suprafața de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul de 65 milioane m3 fiind situat la o altitudine de 900 m. La intrarea raului Bistrita in municipiu s-a construit un alt minibaraj, formandu-se un lac de acumulare, un asa zis bazin compensator, cu destinatia construirii unei microhidrocentrale in perioada anilor 1989. Aceasta a functionat timp de 23 de ani pana in prezent. Actualmente „Lacul de agrement”, asa cum este el cunoscut de localnici, avea si o destinatie de agrement, fiind dotat la vremea respectiva cu hidrobiciclete si barcute. Nu in ultimul rand acest lac a fost populat cu peste din specia crap si caras. Odata cu trecerea timpului lacul s-a populat natural cu speciile de pesti ale raului Bistrita respectiv clean, morunas si scobar.

In cei 23 de ani acest lac s-a colmatat, iar autoritatile abilitate, respectiv Societatea de gospodarire a apelor Bistrita, in calitate de administrator si Hidroelectrica SA, in calitate de utilizator nu au efectuat nici o decolmatare, din acest motiv lacul devenind poluatorul numarul unu al raului Bistrita si al raului Sieu, rau care in 1958 a fost declarat cel mai populat cu peste din Europa conform statisticilor. Azi fauna piscicola este decimata si multe specii au disparut.

Datorita exploatarii de catre Hidroelectrica a acestui lac, prin colmatare, turbinele angreneaza namolul depus dand o culoare cenusie apei, o culoare a cimentului care in opinia specialistilor in acvacultura pune in pericol viata acvatica si fauna acestui rau. Cu toate acestea la inceputul anului 2012 asociatile de pescari Asociatia Pescar Sportiv, Esox si Lucioperca, impreuna cu ecologistii si ONG-urile de specialitate au demarat un protest de proportii marsaluind pe strazile municipiului Bistrita si cerand oprirea imediata a dezastrului ecologic.

Au fost depuse adrese catre autoritatile statului respectiv Prefectura, Garda de Mediu, Agentia Nationala pentru protectia mediului, Apele Romane si Hidroelectrica, ba mai mult a avut loc si o dezbatere publica la prefectura Bistrita in vara acestui an pe aceasta tema.

Ca urmare, in acest moment si la aceasta data, 17 oct 2012, datorita secetei prelungite si a reviziei tehnice de la barajul Colibita lacul de acumulare (agrement) a secat in totalitate lasand imagini selenare, imagini asemanatoare planetei Marte, aducand viata acvatica si pasarile care populeaza acest lac in agonie.

La data de 15 aug 2012 contractul de functionare al microhidrocentralei urma sa se incheie prin ordinul ministrului mediului pana la solutionarea decolmatarii si intrarea in normalitate conform  standardelor europene. Stupoare, la aceeasi data s-a primit un raspuns de la Agentia pentru Protectia Mediului catre Asociatile de pescari cu nr.7978 cu privire la functionarea MHC Bistrita a SC Hidroelectrica SA comunicand urmatoarele:

Obiectivul se afla in procedura de obtinere a autorizatiei de mediu. S-a solicitat titularului activitatii prezentarea unei monitorizari a calitatii apelor evacuate la uzinare. Intrucat MHC Bistrita este in intregime o folosinta de apa functionarea acesteia depinde in cea mai mare masura de decizia gospodarului de apa, asa incat va rugam insistent sa va adresati pentru solutionarea problemelor sesizate de d-voastra administratiei bazinale Somes-Tisa Cluj Napoca”.

Nu am stat mult pe ganduri si am trimis adrese acestor institutii care arunca pisica de la o institutie la alta neavand curajul responsabilitatii de a fi un factor de decizie, iar din informatiile de pana acum acest contract s-a prelungit pe o perioada de inca un an. Situatia  dezastruoasa nu este doar la nivel local, ea este nationala vezi Arges, Prahova etc si atunci intrebarea este: incotro se indreapta fauna si pescuitul sportiv din Romania. Cum vor ajunge raurile din Romania? Unde vom mai pescui? Intrebari care isi cauta raspunsuri.

Autor: Marius Rus, realizator TV, ARD-SAT Bistrita, AS-TV Bistrita

Apreciati articolul



Taguri: , ,

2 comentarii

  • 2012. octombrie 23. marți | Permalink |

    ComentariiCum unde vom pescui ? In Ungaria. In Ungaria din Ungaria vreau sa spun. Voi ardelenii. Noi, sudistii, pe unde apucam. Eu unul pescuiesc de cativa ani doar in amintiri si , cand pot, inafara granitelor spatio-temporale a ceea ce acum se numeste, fara legatura cu continutul, Romania.

  • 2012. octombrie 23. marți | Permalink |

    Detalii…ma uit la PVTV si vad ca in Ungaria autoritatile au grija de o natura ce poate nu a fost atat de generoasa initial. Iar pescarii, statistic vbind, sunt mult mai educati. La noi autoritaile se eschiveaza, gandesc pe termen scurt ,iar pescarilor vrand nevrand, le este greu sa fie corecti. Iar daca sunt corecti (ca tot romanul mai mult sau mai putin onest) deduc logic ca nu au de ce merge la pescuit. Decat in incinte , care fiind sub cerere (spre deosebire de Ungaria) sunt relativ scumpe. Iar eu unul in incinte nu simt aerul salbatic. Microbiotopul este amenajat si nu am liberetatea de miscare.Iar apele libere sunt cum le descrie malin. In plus toate apele cu rezultate punctual bune, devin , de obicei intr-un termen foarte scurt, proaste. Fie braconierii, fie pescarii saraci si multi, fie chiar, da, patronii, (daca nu paznicii lor, cu sau fara voie) reactioneaza si EXTRAG pestele. Face exceptie pescuitul C&R de crap, unde miza baneasca pt a mentine pestele in bazin este mare . Pe scurt, credeam ca macar pescuitul la rau in Ardeal ar mai fi o treaba. vad ca nici asta nu mai e. Imi parea rau, asta e realitatea. Cred ca ar trebui sa se implice si firmele care vand echipamente tuiristice si de pescuit, caci sunt contribuitori la buget. Dar probabil ca se prefera vamile….

Ai un comentariu? Posteaza aici...

Ce parere ai despre acest articol . Daca vrei sa fii la curent, urmareste acest link RSS.

Adresa ta de email nu va fi publicata. Trebuie sa completezi toate campurile marcate cu. *